Suntem egoisti.Toti!Peste tot pe unde privesti vezi numai egoism,sub diferite forme,chiar daca in acel moment crezi ca cel de langa tine vrea sa te ajute sincer.Toti suntem egoisti!Chiar si atunci cand te rogi la dumnezeul tau esti egoist,pentru ca o faci pentru tine,pentru locul ala din Rai care iti e promis daca faci fapte bune.Cel de langa tine vrea sa te ajute,doar ca sa aiba siguranta ca tu o sa-l ajuti odata,ii ramai dator in acel moment.Da,si eu sunt,si tu esti,si el e,toti suntem egoisti!
Dar sincer,cine-ar vrea sa te ajute pe tine ca sa iti mearga tie bine,cand de fapt poate sa se ajute pe el,sa-i mearga lui bine...de ce sa-ti daruiasca tie ceva,cand poate el sa aiba acel ceva si sa mai aiba si nevoie de el,sau poate nu...
Ne mintim unii pe altii ca suntem sinceri,dar totul se reduce la a avea tu,a face tu,si a vrea tu,doar pentru tine...Chiar si cand vezi pe cineva pe strada cu o haina la fel ca a ta,devi invidios si iti vine sa arunci haina pe care o porti,doar pentru ca mai are cineva una la fel..Oare mai exista cineva sau a existat cineva vreodata care sa-si doreasca cu sinceritate sa ajute,sa-i fie bine celui de langa el,cineva care sa nu mai fie ros de invidie cand cel de langa el are/vrea ceva ce ai/doresti tu?Nu..Sau cel putin eu asa vad lumea...Am stat sa analizez cateva situatii si mi-am dat seama ca suntem plini de egoism,dar nu lasam sa se vada..Unii da,lasa acest lucru sa iasa la iveala,desi cred ca nu se vede nimic pe chipul lor.Chiar si noi ne credem pe cuvant cand vrem sa daruim ceva cuiva,credem ca ii daruim sincer,poate pe moment asa e,dar pe urma,incepem sa regretam...De aceea nu-mi place sa primesc lucruri de la cineva,sa nu-mi place sa mi se imprumute,pentru ca nu stiu cat de sincera este persoana aia care imi imprumuta/daruieste.Recunosc imi place sa primesc cadouri de ziua mea.Nu stiu cati dintre noi mai suntem sinceri unul cu celalt."Vrem",este verbul care ne caracterizeaza..pe toti,chiar daca nu recunoastem.
Este punctul nostru in comun...
Un comentariu:
Iata o intamplare:
Pe mare fusese o furtuna foarte mare, asa ca foarte multi pesti "naufragiasera" pe uscat, zbatandu-se sa ajunga din nou la apa. Dis de dimineata , pe plaja , era o fetita si cat era de mica lua cate un peste si-l arunca in apa.
Plimbandu-se, un domn bine, o vede pe fetita se apropie si spune un pic superior si compatimitor:
- CE faci tu acolo?
- Arunc pestii inapoi in apa ca sa nu moara!
- Hm, da n-ai sa poti niciodata sa-i salvezi pe toti,sunt prea multi, nu vezi?
- Da... da pot sa-l salvez pe asta, si pe asta, si pe asta, si pe asta...
Trimiteți un comentariu